ieșirea cu colegii

ultima săptămână de munca înainte de concediul de maternitate. asta e săptămâna 36. iar m-am trezit peste noapte și sunt foarte obosita. la întrecerea de cântar de aseară intre mine și andrei (cu burta plina) scorul a fost în favoarea mea: 78.3 - 78.2, dar azi dimineață eram iar la 66.8 kg. numai bine.

vineri seara am avut ieșire cu departamentul. ieșirea trecuta numai cu colegii de la tehnic a fost la snowboard în aprilie anul trecut. acum am fost la tir cu arma. eu am propus. a fost interesant. m-am temut ca o sa se sperie peaches dar n-a fost nici o problema. am tras cu doua calibre. 20 de cartușe calibru mic și 5 cartușe calibru mai mare. nu mai țin minte ce calibre exact. mi-am luat țintele acasa. am tras nici prea bine nici prea prost.




dupa tir am fost la masa. nu s-a întins foarte tare treaba. de la 16:00 la 18:00 am fost la tir și de la 18:30 la 21:00 la masa. ma gândeam ca ajung acasa pe la 23:00. se poate ca eu am grăbit plecarea ca îmi era somn în timp ce mancam.

duminica am avut iar întâlnire de lucru cu victoria. la ea acasa de data asta. de la 11:00 la 19:00, cu pauza de masa la 14:00. andrei m-a adus, a venit la doua și a mancat, a plecat și la sapte seara m-a cules. inițial am zis ca la sase ne oprim. dar la sase fara un sfert eram amandoua pe val și am zis ca sa continuam. eu am terminat acasa la zece seara plapuma numarul doi. am plecat de la victoria cu un rateu și am fixat acasa, apoi la sfârșit mi-am dat seama ca am dat încă un rateu care dacă ma hotărăsc sa-l fixez, cum ar fi frumos, o sa ma mai coste vreo 3 ore de munca. am învățat pe plapuma de test sa pun marginea incorect. victoria mi-a atras cumva atenția ca iese mai frumos pe spate decat pe fata. abia acasa m-am înțepat ca e pe dos. pfff.

plapuma numărul doi

aseara m-am simțit naspa. am primit un pachet cu rochițe pentru peaches și m-a dezamăgit complet. eu însuși l-am comandat însă pozele pe site arătau mai bine ca în realitate. plus calitatea materialelor lăsa de dorit. le-am desfăcut, le-am prezentat lui andrei, m-am gândit ce să fac, să le țin, să nu le țin, ca nu eram prea mulțumită și deveneam tot mai nemulțumita... le-am împachetat și le-am trimis pe toate înapoi. croiurile erau faine. însă materialele plictisitoare. după ce am terminat de împachetat am fost foarte dezamăgită. cam jumate de ora. timp în care m-am gândit cum să fac eu rochițe. decât să dau 30 de euro pe o rochiță care nu ma face fericita mai bine cumpar un metru de material fain și fac eu o rochiță care o să ma facă fericita de trei ori. una ca o sa-mi placa materialul, doi ca o sa-mi placa s-o cos și trei ca o să fie unica :). dar numai faptul ca am luat decizia proasta (și consumerista) de a cumpara rochițele alea tot m-a făcut nefericita. pentru ca am mai cumpărat nește hăinuțe de pe net și nu-s mulțumita de ele, dar le-am desfăcut neglijent și nu le-am mai trimis înapoi. și am și multe albe și îs super plictisita de hăinuțe albe. am stat botoasa un timp dupa care m-am apucat de proiectul curent, plapuma colorata #2. și m-am mulțumit la loc.



am început plapuma #2 acum două duminici. am avut în vizita pe colega lui andrei, victoria. a cules-o andrei; avea de carat mașina ei de cusut cu ea. am facut șezătoare de la 12:00 la 18:00 cu pauza de masa și ceai. pauza scurta. ea a facut un coșuleț din petice (pe care l-a terminat în alta zi) și eu am început plapuma #2. am dat rateuri; am stricat un material. l-am taiat aiurea. vroiam să fac patrate cu latura de 125 mm și m-am luat după plapuma de test (laturi de 145 mm) și am tăiat bine unghiurile (la prima am unghiuri de 60°, la asta 45° si 90°), însa prost dimensiunile. geometrie eh? acum aveam pătrate mai mari, abia începusem cu tăiatul; trebuia sa ma decid dacă continui sau nu cu noua dimensiune. noua dimensiune însemna mai putina munca la făcut fața, însa mai puține pătrate în material și mai multe resturi. m-am decis să merg cu dimensiunea inițială. am retăiat pătratele dar acum nu-mi ajungea materialul. mmmm. am abandonat de tot materialul. am să fac ceva cu el, numai nu în proiectul asta. dacă n-am urmat zicatoarea cu să măsor de două ori și sa tai odata... da am fost destul de prudenta. am calculat, am desenat modelul înainte, am planificat o ora în loc să trec direct la tăiat... apoi am aplicat o tehnica care să grăbească cusutul. cos întâi fășii lungi și tai pe urma. iar am dat un rateu la latura cusuta. ca să se potrivească cu designul ar fi trebuit să descos și să cos pe alta latura. ah. am potrivit la ochi ce aveam și am continuat fără alte scurtături. am tăiat bucățelele separate și le-am cusut separat. planul inițial de model s-a dus pe copca dar nu e nici o problema. acum ca sunt pe la sfârșit îmi dau seama ca e loc de improvizat destul. duminica munca s-a petrecut foarte plăcut, cu putin vorbit și mult facut. dupa ce a plecat victoria eu am mai dat la vâsle până pe la 22:30. am încheiat duminica aia cu 70% cusut fața la plapuma. luni am cusut și am crezut ca am terminat fața, marți am considerat ca e prea mica suprafața și am mai adaugat o unitate la lățime; apoi am fost în excursie la roma. duminica trecută am mai pus niște margini și cândva săptămâna asta am spalat umplutura ca se strânge 6% la primul spălat. aseara am terminat de însăilat cele trei straturi, cu mult mai multa atenție decât am pus pentru plapuma de test. n-au mai ieșit sucite. nici nu era loc. umplutura strânsă nu mi-a mai dat loc de manevră. poate în seara asta o să matlasez. apoi trebuie s-o tai dreaptă (în vinclu) și să fac și să închei marginile.

azi iar m-am trezit la 5 dimineață. de data asta am folosit cele două ore la studiat vopsitul de material în casă cu vopsele naturale. hăinuțele albe plictisitoare; le-am pus gând rău; plănuiesc să le vopsesc. ah. ma plictisește și clișeul roz/bleu pentru fetițe/băieți. am citit două ore despre vopsit materiale. nu e dificil. ce mi-ar mai place dar e destul de dificil: să printez materialele cu șabloane. dificil... deocamdată am să vopsesc simplu și am să scap de culoarea alb.

și mai am o idee de vreo trei zile pe care am dezbătut-o intens cu andrei. să luam o mașină de spălat cu uscător integrat. ca n-avem spațiu. olandezii folosesc două mașini una peste alta. o masina de spalat, una de uscat. noi n-avem spațiu. și n-am fost interesata până acum ca știu ca nu e asa de ecologic ca uscatul pe grătar. dar m-am saturat de imaginea grătarului de rufe în dormitor. nu le strângem la timp si e veșnic gratarul ala acolo. si cu peaches o să fie și mai des de spalat. nu mai vreau să văz grătarul. o sarma afara nu e o opțiune ca ploua des și nu se face pur și simplu. cred ca mi-ar bate vecinii obrazul imediat. poate un fel de grătar în camara agățat undeva pe sus. dar e cămară; închisă. presupun ca se face mucegai în timp in 3 metri cubi. și deci vreau mașină de spălat cu uscator. să pun noaptea la spălat și dimineața să fie gata uscate, eventual să le pun în dulap. dimineața mai am accese de astea de hărnicie. și să nu mai vad grătarul în dormitor. arata ca un șantier perpetuu.

maine am ieșire cu colegii la activitate și cina. la tir cu arma - activitate propusa de mine. în weekend poate mai fac o șezătoare cu victoria și andrei se duce la biciclit cu nicolai al victoriei.

colțul lui peaches

saptamana 35. mai am fix 40 de zile pana la eta (estimated time arrival). săptămâna viitoare vineri termin și cu munca. cu greutatea fluctuez in jur de 77 kg. am mancat cam mult zahar în ultimele doua luni și vreu sa nu mai mănânc. e periculos dacă cresc tare în greutate ca înseamnă ca are peaches diabet. și cum nenea vasile din partea mamei are diabet, as face bine sa tai din zahar. numai fructe. dar ma gandesc iar la neste colțunași... din fericire avem trebi în fiecare seara din săptămâna asta și n-am sa am timp sa fac.

alaltăieri a venit o consultantă de la asistența de maternitate în vizita. sa vaza ce am pregatit și dacă e bine. a zis ca e foarte frumos și bine. a vorbit numai în olandeza. nu numai ea. eu i-am explicat in primul rând și în olandeza cum sa ajunga la apartament. se ratacesc intotdeauna cei care vin pentru prima data. n-am știut sa-i zic în olandeza "ieșirea numărul cutare". i-am zis în engleza și n-a înțeles. deși rupea engleza. cred ca nu s-a așteptat la schimbare de limba și cauta echivalent în olandeza. a ajuns în casa și i-am explicat încă odată când a plecat. ca a luat notițe pentru asistenta care o sa vie 3 ore pe zi timp de 7 zile.





trebuie sa ridicam patul nostru. pătârlanul. trebuie sa fie înalt de 90 cm și e de 50 sau 60 acum. mi-a povestit ca sa merg la un supermarket sa iau lazi de bere goale si sa le pun sub pat. o sa vedem. andrei s-a opus puternic când a auzit. dar dacă trebuie, trebuie. mai trebuie chestii, am niște liste care m-am și grăbit sa le bifez. în principal am vorbit și am semnat nește acte. din toată vorbăraia care a durat o ora n-am înțeles doua cuvinte și un termen de specialitate. eu am înțeles-o pe ea bine. ea nu ma înțelegea pe alocuri. și m-a iritat un pic după o ora ca vorbea ca pentru proști când era clar ca o înțeleg. cu pauze mai mari decât necesar între cuvinte și cu zâmbete prea largi. oare de ce? stăteam boldită? ei bine, eram atentă... m-a iritat ca nu înțelegea "exit number xx"; a trebuit sa-i explic în 10 feluri, sa-i zic ca e engleza, da? engleza, nu încerca sa procesezi olandeza. eu ma prind repede... de ce alții nu se prind? e engleza mea proasta sau ei îs proști? eh.

după ce a plecat m-am și repezit sa cumpăr ce cârpe mai trebuiau; sa bifez acolo listele. și fiindcă luna asta am cumpărat tot pentru peaches (pat, consola, stroller, scaun de mașină, haine prea multe și altele) și s-a spart barajul de cheltuit (ne-am luat și noi papuci - câte doua perechi de căciula) am rămas cu zero pe card. la casa am trebuit sa las chestii în urma. dar mai am doua săptămâni sa completez. și unele îs mofturi. de exemplu perie, piepten și trusa de manichiura pentru peaches. am perie și piepten în casa, fără ursuleți pe ele. da nu cred ca o sa conteze ca n-au ursuleți. și unghieră, și pila. mărime normala. poate o forfecuță cu colțuri rotunde sa-mi trebuiască. probabil ca luam deja dacă n-ar fi de asa proasta calitate. am văzut pe ici pe colo. am și considerat dacă sa iau. dar arată ca și cum se dezmembrează după o luna. biodegradabile. n-am luat ca nu mi-au plăcut.

aseară am fost la filarmonica. intrarea libera și în haarlem. 20 de minute de mers încet pe jos. da. am fost noi doi cu victoria, ucraineanca. a durat vreo doua ore și mai bine. prima ora, pana la pauza, am înghițit-o bine. am învățat (de la andrei) ca nu exista pian într-o simfonie, ca are de obicei patru acte și ca nu trebuie sa aplaudam intre acte ca se irita dirijorul. dacă e pian, atunci e concert. după pauza a fost pian. dar eu îmi pierdusem deja răbdarea. mi s-a făcut somn, foame, sete și ma gândeam la proiectele mele.

în alta ordine de idei planta de-am primit-o cadou la petrecerea de încălzire a casei o duce foarte bine. are vreo șapte frunze noi. doua sau trei desfăcute și celelalte se desfac acum. am mai tăiat din ea vreo trei săptămâni în urma. ca are vârfuri uscate la unele frunze vechi - fronde? da - și zice unii ca inhiba creșterea dacă îi tund numai vârfurile uscate. ceea ce bineînțeles am făcut la început. nu-mi plac uscăturile. apoi m-am informat cum s-o tund ca e destul de mare și ocupa spațiu și andrei nu încape de ea. cică s-o arunc. nu! se taie fronda cu totul dacă începe să se usuce sau e prea mare. am tuns-o și o duce bine. dacă mai scoate fronde noi o mai tund de alea vechi și mari. și trebuie udata inundată, dar sa nu rămână apa în farfurie. și apoi udată din nou când e pământul uscat ca la adâncime de un deget. păcat ca oala e atât de urâtă. urâtă în draci. da planta e grea și deocamdată n-am de gând să schimb oala.

excursia la roma

am fost 3 zile la roma. vineri seara am ajuns acasa. roma m-a dezamăgit. e prima data cand mergem în italia și mi-am facut o imagine despre italia care nu s-a lovit defel cu relitatea. din filme, din știri, nu știu de unde am crezut eu ca italia e glam și stilata și frumoasa. o fi. dar în jurul romei nu e. am mers cu un last-minute cu avion și hotel în pachet și mașină închiriată pe deasupra și au fost chestii bune. orele de zbor au fost seara la dus și amiza la întors. bune cât sa nu pierd eu o zi de munca și cât sa avem timp sa vizitam ceva în ultima zi. cam pe fuga. dar ok. am închiriat mașină ca sa nu merg eu mult pe jos. n-am avut probleme la aeroport cu burta, dar am avut adeverință cu data estimata a nașterii. și din cauza de burta am avut prioritate la îmbarcare. am ajuns pe la 20:00 și am mers sa culegem mașina. doua romano-magiare vroiau și ele mașină. si le-au întrebat pe cele doua funcționare italiene dacă vorbesc limba de circulație internațională românește. nu. magiara? nu. engleza? da. eh, ele nu prea vorbeau. auzi, sa mergi la italieni (care se știe ca nu-i înghit pe romani) și sa întrebi italianca daca nu cumva vorbeste românește. sigur. au plecat fara mașină. noi aveam rezervata de acasa mașina, ca probabil ca plecam și noi fără. ne-a întrebat italianca de la ghișeu dacă vrem sa facem asigurare full. cam 30 de euro pe zi. n-are asigurare deja? ba da. basic. nu vrem. a dat ochii peste cap.

am primit un fiat (fehler in allen teilen - vorba nemților). un fiat 500. puturos. ok el dar puturos ca fuseseră fumatori înainte de noi. mic, slăbuț și foarte moale la comenzi. din fericire am avut navigatorul cu noi. n-am avut nici un incident cu mașina. în italia se circula prost. sunt multe scutere și motociclete și se depășește pe ambele benzi, cu fluctuații mari de viteza. 130 km/h pe autostrada si 40 km/h la ieșiri de pe autostrada. nu te lasă sa schimbi banda dacă semnalizezi, trebuie sa presezi. drumuri proaste (nu pe autostrada), mizerie pe marginea drumului (pungi cu gunoi aruncate), copaci uscați și crengi rupte și lasate asa. asta m-a dezamăgit tare. mizeria. mizerie și cladiri jupite ca-n romania.

am ajuns pe la 21:00, ne-am cazat la hotelul de 4 stele. sigur ca patru or fi fost. camera noastra cică ajungea (eu știu când?) la 350 euro pe noapte. scria pe usa; o harta cu tot felul de tarife. 350! camera aia! la prima vedere arata drăguț. stilul la mobila frumos, tablou, rama și trincheturi aurite, marmura în baie... dar dacă te uitai mai bine mobila din furnir jupit pe alocuri, bucatele lipsa în baie de la bateriile de dus, evacuarea la cada rupta, evacuarea la chiuveta bușită, uscatorul de par crăpat. trasul apei la toaleta a cerut practica multa. ah, si patul... ce-am mai suferit... salteaua era tare. în mod normal as dormi pe tare fără probleme. cand am 360 de grade de sucit. dar acum dorm numai pe o parte. plus ca ma doare burta daca ma sucesc prea mult de pe o parte pe alta. trebuia sa ma sucesc ca-mi amorțeau picioarele din șold. nu știu cum naiba îmi taia circulația. asa am ajuns sa apreciez patul nostru de acasă. am luat niște saltele de la ikea medii de moi. nu-mi amorțesc picoarele niciodată. bine ca n-am luat tari. dar nici moi de tot ca nu-mi place sa se desfigureze patul când ma așez pe el. asa, și ne-am cazat si am mers la mâncam acolo în hotel. la bar. am mâncat paste. ok. și desert, nu prea ok. cam vechi. dupa ce ne-au dat noua desertul din vitrina au și curățat toată vitrina. probabil au aruncat tot ce-a ramas. era și târziu. 22:30. apoi m-a pus naiba pe mine sa fac baie în cada. una ca am descoperit toate defectele baii, doi ca m-am mișcat foarte greu. n-aveam loc în cada de burta. nu, cada este un no-go pentru sarcina. piscina este interesanta. dar nu aveau decat afara. și nu aveau jacuzzi.


alte impresii despre italia: la uscaturi aducea putin cu cipru. peisajul era putin uscat. a fost soare toate trei zilele. asta a fost fain. mașinile in general mici, cu doua usi, slăbuțe și absolut zgâriate pe la colțuri și bufnite. ca în franța. noi am avut nevoie de parcare. în roma este pe marginea drumului parcare cu 1 euro, dar nu sunt locuri. în prima zi am fost prin roma. am cautat parcare subterana (asa ne place in olanda sa parcam ca sa nu avem grija ca se termina timpul si trebuie sa ne grabim la mașină) și am gasit cu 4 euro/ora. afaceri personale. cu lasat mașina și cheia și estimat cât lipsești și le duce și le îndeasă lucratorul acolo. fără fracțiuni de ora. 2 ore si 5 minute? 3 ore plătești. nu mi-a placut asta. ne-am foit prin centru putin, am gasit colosseumul, l-am vizitat si ne-am grabit sa ajungem înainte de doua ore. 5 minute înainte. am vazut orașul din mașină încercând sa parcam. am mai fost undeva pe un deal unde era vedere frumoasa, apoi am cautat un mall si am ajuns la un jeg. inca odata jeg. apoi am încercat sa vizitam ostia antica în afara romei. era închis. am mers pana la mare. nimic deosebit. seara am mai mers odata în roma și am reușit sa parcam de data asta. am vaut o zona frumoasa și am dat multe ronduri sa gasim parcare. am vazut eu un loc cat sa incapa masina cu spatele si am insistat sa parchez acolo. am și parcat însă nu mai puteam sa ies din mașină. o italianca care probabil locuia pe acolo s-a oprit cu mașină cu tot sa ma supervizeze dacă zgarii mașinile alea intre care parcam. după ce am ajuns la concluzia ca nu merge si am ieșit italianca s-a dus sa verifice dacă am zgariat mașinile alea. era o zgârietură si a început sa tipe la mine ca eu am zgâriat. dar nu fusesem eu, ca fiatul nostru era fără urma. a fost enervanta în orice caz. și eu și andrei am rupt italiana cu orice ocazie. andrei mai mult ca mine. dupa parcarea asta eșuată am găsit în sfârșit în alta parte dar ne-am pierdut de zona frumoasa. am întrebat pe o alta italianca care tocmai pleca daca e ok sa lăsam mașina acolo. a zis ca e ok pana dimineață. seara era asta. si ne-am plimbat putin pe jos. iar asemanari cu unde am mai fost. cladirile frumoase din centru aduceau cu parisul. însă la periferii blocuri comuniste. exista arhitectura specifica. și vopsesc italienii cladirile cu o culoare ruginie specifica. si mai au italienii un neam de pini înalți ca o umbrela. aratau bine drumurile încadrate de pinii aia.



ce iar nu mi-a plăcut sunt pleșcarii. la colosseum, pleșcari: ghizi autointitulați, negustori de gunoaie, pierde vara de ăștia care se costumează in soldați romani și freacă toata ziua acolo și se ofera sa faca poza cu tine. tot la colosseum am auzit limba de circulație internațională: o pitipoanca cu trei țigani. si la orice semafor pleșcari cu flori de vânzare. o adevarate mafie. toți colorați. andrei are o teorie ca or fi emigranți din nordul africii. ah, urasc pleșcarii. nu-i suport.

în ziua a doua am fost prin jurul romei. andrei avea niște obiective. am fost la ronciglione la o ora de roma. o localitate medievala. drăguț.


apoi la bagnoregio. aici era o cetate la care numai ne-am uitat. ca era departe și eu nu puteam sa merg pana acolo. am ajuns tarziu și fără chef în roma și am cautat un mall mai acătării. l-am gasit cu mare greu. dupa trei ratări. la mall-ul minunat am mâncat. eu paste iar. cu caracatiță. la indemnul lui andrei. el pizza. pastele mele n-au fost satisfăcătoare. ne-am întors la hotel și n-am mai facut nimic.




în ultima zi am luat micul dejun, am facut bagajele și ceckout-ul din hotel și am fost la ostia antica. cam din scurt, ne-am cam grăbit. acolo e fostul port al romei. e o suprafață destul de întinsă cu ruine. dupa care am mers la aeroport, am predat masina și am așteptat avionul.
am ajuns acasa foarte obosita de la dormit trei nopti pe ace în hotelul de 4 stele. și la vreo 8 grade mai putin și la nori. dar am apreciat curățenia de olanda. și lipsa pleșcarilor. am venit fără chef de nimic. dar totuși ieri am cusut și azi am cusut. azi a fost soare și m-am odihnit bine si mi-a venit cheful. plus ca am visat masina de cusut. m-am trezit cu asta în cap. incredibil ce ma satisface o seara în care cos în loc sa frec menta la tv.

gata plapuma de test

încă săptămâna 33. sase jumate dimineața. pasarelele cântă frumos, de primăvară. după doua zile de pauza am terminat plapuma. în zilele de pauza am cumparat pat, consola, stroller și scaun de mașină pentru peaches. normal ca atenția mi s-a îndreptat spre alea. ziua de cumparat și ziua de montat. toate astea de mai sus le-am adus acasa în aceeași zi. am fost prea obosiți sa le mai și montam în aceeași seara. am facut alaltăieri. și îs nemulțumită. da sa nu bat câmpii ca era vorba despre plapumă.

aseara m-am rupt de la tv sa termin plapuma. am mai pus 3 ore în ea. de la 21:00 la 0:00. trebuia să termin de descusut o cusătură proastă, să termin de matlasat, să îndrept/tai (în vinclu), să decid ce material fac marginea, să fac marginea separat, să aplic marginea. pana la îndreptat nici o noutate. la îndreptat a fost mai enervant ca placa de taiat e mica și liniarul meu e mic. dar am improvizat cu bățul ala. bine ca nu l-am aruncat. pe șipca asta am facut nește găuri într-o curea, am mutat patul cu ea și acum am taiat la plapumă.


iat-o. gata.


a ieșit destul de bine pentru o plapumă de test și de învățat pe ea. destul de dreaptă. am dat nește rateuri usor fixabile la făcutul marginii și la aplicatul marginii. am stat cu internets-ul în față, normal. și am mai dat doua rateuri la pasul indreptat/taiat. plapuma n-a ieșit suta la suta dreaptă și n-am vrut sa tai prea mult sa-i stric desenul. triunghiurile. si am două colțuri rele. pe care trebuie sa le rezolv sa nu se destrame la spălat. pot sa le rezolv cu o cusătură de aplica (nu prea bun) sau cu aplică (destul de bun). da n-am mai facut aplică pana acum. am să fac.


un singur lucru ma îngrijorează... ca am declarat-o terminată. asta de obicei îmi muta și atenția la altceva... dar vine duminică ucraineanca colega lui andrei la ședința de cusut. o sa trebuiască sa fac împreună cu ea. ce? plapuma numărul doi. cu mare atenție!