Avem oaspeţi: Veronica şi Dragos. Olguţei îi e bine. Înainte de a veni ei a început sa lucreze la stat pe mâini şi genunchi. E greu. Cred ca de doua săptămâni a început. Exersează mult peste zi şi la fel de mult noaptea. Se trezeşte, se ridică pe mâini şi genunchi şi se leagănă foarte energic înainte şi inapoi. Şi adoarme pe nas. Şi suzetă. I-am dat pătuţul in jos de mai demult.
Nu e nici un pericol de sufocare ca are aerosleep, dar se trezeşte cu urme pe faţă.
Şi bunică-sa a introdus-o la stat în picioare sprijinită de spătarul canapelei. Loc bun. Dacă cade e moale. În primele zile se ofilea repede piciulica. Încerca sa sară ca asta a învăţat în jumperoo. Acum dacă stă călare pe piciorul meu şi cu faţa spre mine se ridică în picioare.
A început sa folosească şi mai multe silabe, sa apuce cu doua degete ştie deja şi acum încearca obiectele cu degetul arătător.
Activitatea principală care urmează este securizarea casei. Otrăvuri, chestii ascuţite, cabluri, uşi, colţurile mobilelor, ancorarea dulapurilor, prizele. Am crezut ca o să pot face multe cu oaspeţi în casă, cu bunica. Dar văd ca nici eu nici Andrei nu renunţăm la frâie. Am apucat să resigilez cu silicon zona duşului. Era mucegăit siliconul vechi. Altă treabă pe care o fac prima dată. N-a ieşit frumos dar nu mai trebuie să aştept 3 ani să refac.
Am vrut într-o zi sa cos la maşină. N-am reuşit şi m-am frustrat tare. Apoi m-am resemnat să citesc. Citesc iar Jack London. Acum despre gold rush in Alaska. Si iarnă. Plăcut.
A avut a doua conjunctivită săptămâna asta. N-a fost severă şi eu n-am fost atentă şi de ieri am şi eu conjunctivită la un ochi.
