proiectul curent - plapumă colorată

săptămâna 33. da. nu dorm noaptea și ma chinuie talentul. îmi vin idei. cu văruitul cel putin m-am liniștit. am facut peretele verde cu albastru în dormitor și un pic de roșu pe hol și ultimul văruit m-a convins ca e prea greu sa fac de-astea în trimestrul trei de sarcina. dar ma trezesc noaptea în fiecare noapte. și stau doua ore treaza. dacă ma trezesc de la 3:00 și stau pana la 5:00 e bine ca pot sa mai dorm de la 5:00 la 8:00. dacă ma trezesc la 5:00 si nu e weekend deja e nasol. nu mai apuc sa dorm decât o ora. îs cam obosita la munca. dar asta n-are nici o legătură cu proiectul în desfășurare.

proiectul asta are rădăcini vechi. când avem poate 15 ani ma uitam pe geam în radauti si am văzut o plapuma din petice colorate la uscat la un bloc vecin. tare frumoasa. asa de frumoasa ca m-am apucat s-o pictez. eu nu pictez. desenez mai degraba. ca m-am lamurit ca nu-s buna la pictat. sis e buna la pictat. era. în școala generala. din școala generala m-am lamurit și eu ca pictura nu-i de mine. aveam șevalet acasă (conceput și făcut de tata pentru mama) pe care îl scoteam de la colt și-l ștergeam de praf cel putin de doua ori pe an când cu curățenia de paste și de crăciun. și mai dădeam cate o tentativa de pictat pe șevalet numai ca sa ma conving din nou ca nu e cazul sa insist. da șevaletul... ma inspira. nah. și am pictat plapuma. asta înseamnă ca m-a impresionat tare plapuma vecinilor. în romania totusi nu e nici o tradiție de plapumi colorate din petice. cred ca e slavona chestia. vine de la rusi poate. si ideea a stat in fundul capului sub praf si alte chestii abandonate. da de cand cu peaches m-am activat și a ieșit la suprafață. sa-i fac o plapuma colorata. mai ales ca este magazin de petice in haarlem și aproape de casa si organizeaza si cursuri pe mai multe zile si workshopuri pe o zi.

da la cursuri nu pot sa ma bag din cauza sarcinii.

acum doua săptămâni, când era bocnă raul, am ieșit la plimbare și socializare cu un cuplu de ucraineni colegi de-ai lui andrei. nu numai colegi ci și protejați. ca el le-a luat interviu și i-a recomandat la angajare. am fost la ei la masa mai demult și am vazut ca ea împletea. drăguț, drăguț... și am întrebat-o spre sfârșitul socializării de la raul înghețat ce proiecte mai face. a zis ca împletește un pulovar. n-au tembelizor și nici nu-si doresc. iar foarte drăguț, dar nu cred ca noi (eu și andrei) am rezista fără. eu as mai taia din tembelizor, dar nu-mi iese... a mai zis victoria ca-i trimite mama sa mașina de cusut în doua săptămâni și vrea sa faca ceva la mașină. da? m-am ascuțit toata. ce? patchwork. ca a gasit magazinul de care ziceam mai sus și a cumparat petice pentru mama ei, cadou. și mama s-a bucurat foarte tare. daaaa? și mai ascuțită. pai hai sa facem împreună, ca la magazin acolo fac alea workshop și dureaza numai o zi și închiriază mașini de cusut dacă nu vii de acasă cu a ta. da. ok. însă nu am găsit nici un workshop pentru nivelul nostru - începătoare - pana prin aprilie.

am zis ca sa facem singure într-un weekend la una sau la alta acasă, cand ii vine mașina. si pana atunci a propus ea sa vizitam magazinul, sa cumparam petice și unelte. și asa s-a facut ca sâmbătă am fost la magazin. eu m-am tuns. mi-am pus frizeria la 9:30, sa fiu sigura ca am restul zilei liber. la 11:10 am terminat la frizerie. freza satisfăcătoare de data asta. o barbară m-a tuns. după care m-am întâlnit cu victoria la magazin și am stat o ora sa alegem chestii. foarte, foarte plăcut. a rămas ca sâmbăta viitoare facem proiect, ca-i vine mașina. yay! sâmbătă a fost și foarte frumos afara. am venit acasă rânjită. și am consumat după-amiaza mergând într-un mall de articole de copii și apoi la cumpărăturile de mâncare. am venit acasă cu ceva prada, dar în general n-a fost satisfăcător. ca sa nu mai zic de expoziția de vineri seara care a fost un eșec total.

duminica am dat târcoale la ce-am cumpărat. sa ma pregatesc pentru sâmbăta viitoare. sa învăț câte ceva ca sâmbătă sa trec la fapte direct. nu teorie. fapte!! și nici n-am putut sa nu folosesc uneltele. am luat cuțit circular. frumos și galben. atâta i l-am demonstrat lui andrei și l-am laudat... cred ca dacă mai insistam se ducea și-și lua și el unul. eh. nu. am studiat pe internets ce si cum, m-am pregatit de proiect. tot uitandu-ma la materiale mi-a venit ca eu am o istorie foarte mare de stricat și lăsat balta (cu mașina de cusut mai ales). și n-as vrea sa stric peticele frumoase. când eram in liceu ma apuca de fiecare revelion sa-mi fac rochie. si n-aveam rabdare si treceam direct la acțiune: taiat materialul. fără tipar și fără nimic. cu o carte de croitorie ca harta. si ma și îndreptam la materiale de alea mofturoase. lucioase, alunecoase. mătăsică. și la primele cusaturi când se încrețea și nu iesea frumos ma deprimam si o lasam balta. si iaca sentimentul de ratare si paguba de material. si din istoria de lasat balta... numai sculptura si goblenul de anul trecut îs doua exemple. trebuie sa le termin anul asta...



si asa. am zis ca sa ma pregătesc pe materiale urate și ieftine. moca. am scobit în cutia mea de cusut. am găsit doua materiale moștenite de la tanti geta. cred ca au douazeci de ani. nu-mi plac. dar îs bumbac și in cantitate mare si moca si ocupa si loc. duminica am planificat pe canapea cateva ore. pana la patru sau cinci seara. dupa care, bineînțeles, am trecut la acțiune. acțiune! nu vorbe! goale! acțiune de vreo 4 ore.



luni am avut atv (o zi libera la 5 săptămâni) și am mai bagat 6 ore in proiect.





în utlima fotografie se vede un rateu. oho, au fost multe greșeli și desfaceri și refaceri. sunt la faza matlasării. a mers cât de cât ok pana la montarea celor trei straturi (fața din petice, umplutura și spatele) unul peste altul. acolo au început sa se sucească. ahh. dar pentru ca am tăiat umplutura și spatele mai mari cu cel putin 5 centimetri nu contează ca s-a sucit. oricum trebuie tunsa peste tot când termin de-o matlasat. tunsa în vinclu, unghiuri drepte, linii drepte. ultimul pas e montatul bordurii. da matlasarea asta e grele... phiii. face într-una burți și câteodată ma oftica de trebuie sa desfac o cusătură și s-o refac din alt unghi.

proiectul hol roșu

am terminat cu holul. proiectul hol e încheiat. nu cum vroiam, dar satisfăcător totuși. adică arată bine cu oglinda pe perete și măsuța aia. n-am mai văruit peretele opus oglinzii ca se întuneca prea tare.


asta e tapetul pe care vroiam sa-l implementez. tapetul ar fi fost bun în spatele cuierului sa nu se roada hainele de perete. da nu mai fac nimic în sensul îmbunatățirii holului cel putin 6 luni. ma liniștesc pentru sase luni...

stiamo andando a roma

ieri ne-am hotărât sa mergem la roma. n-am fost în vacanta la munte și n-am mai fost nicăieri de când cu cipru și lui andrei ii ardeau călcâiele. sa mergem pana la nemți. am cautat pe last minutes și am gasit excursie la roma la care m-am ascuțit foarte tare. n-am fost încă in italia. ne-am grăbit sa luam belete. eu am uitat complet ca s-ar putea ca aia de la compania de zbor sa aibe ceva împotriva burții mele. andrei m-a întrebat daca e ok și eu ma gândeam numai ca vine iancu la sfârșitul lui martie și tre sa fim acasa. concediul meu de maternitate începe pe 26 martie. o luni. atunci vine și iancu cu monica în vizita de o săptămână. n-am luat bilete cu anulare la roma. acum sper sa ne primeasca în avion. trebuie sa merg la moașe sa iau o adeverință cu data estimata și ca am risc redus de sarcina prematura.

si iar m-am apucat de un proiect mare. am unele mici în plan. dar de asta mare a trebuit sa ma apuc. am o viziune cu holul rosu cu căluți gri sau aurii. duminica seara m-am apucat de treaba. nu de alta dar am cumparat vopsea, pensula, rolere, banda de mascat, galeata, niste kit. am investit. trebuia sa fac. maaaama, mi-a luat vreo 4 ore sa lipesc banda de mascat pe tocurile ușilor. ca-s 5 uși. am facut total împrăștiat, unde îmi venea mai ușor. întâi la mijloc, apoi cu scara bucățile de sus. mutat scara, încă o bucățică.... și în final jos. jos a fost cel mai nasol din cauza burții. nu se pliază cum trebuie. apoi am dat cu kit pe sus la canturi sa iasă vopsirea în linie dreapta, curat. luni am terminat de kituit deîndată ce am aterizat de la munca. și de la 20:00 la 23:00 am văruit o bucățică!!! apoi mi s-a parut cam prea rosu. ieri - marți - am dat stratul doi si n-am fost mulțumită. se cunosc pete. colțurile sunt făcute cu profil de ala metalic și se cunoaște prin var. pe alb nu se cunoștea. da acum pe rosu se vede. plus ca e mai întunecat acum. holul e un L. am început latura mica unde ținem oglinda.



inițial ziceam ca oricum iese, fac tot holul și dupa vre-un an refac daca chiar iese naspa. dar e greu de facut. obosesc tare. ieri seara, foarte dezamăgită, am hotărât ca mai fac peretele care a mai ramas din latura mica a L-ului si nu ies mai departe. ca n-o sa vedem sa ne încălțăm... și asa la oglinda acum trebuie sa punem o lampa... și rosul asta focos o sa influențeze ce nuanțe percepem noi cand ne uitam in oglinda.

luni la munca am facut valuri. m-am plâns noului director it la prima ora. era împreună cu pupincuristul și alți doi colegi la cafea. dupa o săptămână în care a lipsit din caza de gripa. l-am întrebat frumos daca e ok cu sanatatea și apoi daca are 5 minute sa discutam. s-a lasat tăcerea meilor...

in ședință l-am mai întrebat odată ce a avut? gripa? mda, se întâmplă odata pe an. și am trecut la subiect: ma deranjează limbajul lui chircitu x (vulgar) și nu cred ca e cazul sa fiu expusa la asa limbaj la munca. ca sunt totuși un it proffesional, nu chelneriță într-un bar. daca îmi placea asa limbaj aveam grija sa apar la pranz la bucătărie unde chircitu e vorbitorul principal. ma deranjeaza în orice limba și am încercat sa ma protejez prin întâi a nu învăța porcarii în olandeza, apoi prin a nu asculta. dar înțeleg tot mai mult și nu mai pot sa ignor. si vineri chircitu a avut o discuție in care s-a referit la femei cu tot felul de termeni derizorii și eu m-am simțit ofensata. am tacut vineri pentru ca m-am enervat și reacționez prost când sunt furioasa. sunt însărcinată și emoțională. bah!!

și chircitu a facut in sedinta săptămânală o remarca de prost gust către un coleg mai tânăr și mai fără apărare asa, dupa ce copchilu si-a terminat raportul și copchilul s-a ofensat vizibil. pupincuristul care prezida ședința în loc sa-l sanctioneze pe chircit l-a incurajat răzând și citându-l imediat in mailul rezumat. si asta nu mi se pare acceptabil pentru unul care e un fel de sef și tre sa dea exemplu.

directorul IT a zis ca da, a vazut in email... da, ca e de acord. ca se vorbește cam urat în birou, ca toți vorbesc urat (inclusiv el), ca lui ii pare ca și colegul k mai în vârstă e deranjat de limbaj dar nu s-a plans încă. ca trebuie sa îmbunătățească toti. i-am zis ca pot sa suport cand e o înjurătură din când în când care vine din nervi, dar chircitul folosește vulgarități tot timpul ca i se pare ca-i cool.

am mai zis ca eu nu-s "unul dintre băieți" și nici nu vreau sa fiu. după mine sunt doua soluții: una sa iasa afara chircitul când ii vine urgenta de a vorbi vulgar (împreună cu colegul de conversație); doi sa lucrez eu de acasa daca la munca nu mi se pune la dispoziție un mediu propice.

în final s-a lasat cu o sa vorbeasca dar nu garantează schimbare imediata ca e vorba de personalitatea lui ala și nu-i ușor sa schimbi personalitatea si, pentru ca-s insarcinata si e important sa nu fiu stresata si ca sa-mi fie mai usor, sa lucrez o zi de acasa. asta! asta mi-a convenit de minune. am ales joile sa lucrez de acasă. am plecat satisfăcută din ședință. luni nu știu dacă a vorbit cu chircitu. dar azi a fost ședința săptămânală și a adus în discuție subiectul. fără sa dea nume. cine se plânge de cine. va bene!

dorm prost zilele astea. ieri m-am trezit la 4 dimineața, am facut căpșuni cu smântână pentru amuțirea foamei și am stat pe internets vreo ora. n-am adormit pana la 7:30. azi m-am trezit devreme ca am visat ceva foarte frustrant. ca am nascut si totul a mers aiurea. nu conform planului. eram ocupata cu munca si uitam de copil de care avea grija o ruda. primele 3 zile am uitat. apoi ruda nu mai vroia sa renunțe la copil; copilul nu era legat de mine sau eu de el. ciudat si frustrant si enervant.

cu nedormitul bine si cu proiectul meu personal sunt foarte obosita. azi n-am facut nimic in sensul văruitului. maine lucrez de acasă și seara mergem la târgul de maternitate. liber la cheltuit. se sparge barajul. vine viitura. uraaa!

colțunași cu dulceață și smântână

simplu de făcut. cred ca fac și în seara asta. aluatul se face din nește faina (200 grame), un ou și nește lapte sau apa. se face, se întinde, se taie cu un pahar sau asa. pentru umplutura se folosește brânză de vaci proaspătă cu zahar și ou. sau dulceață. se poate și cu cartofi. eu brânză de vaci proaspătă nu știu de unde sa iau în olanda. asa ca am făcut cu dulceață de afine și cireșe amare. colțunașii ii lipesc cu furculița și ii fierb in apa cu sare. teoria este ca pana se ridica la suprafață. eh. mai bine mai mult. pana se înmoaie. și apoi fac un sos de smântână cu zahar.

când i-am facut pe ăștia am mâncat eu seara multi și am declarat ca-s foarte buni; andrei a mâncat tot multi, dar a declarat ca nu-s buni ca nu-s umpluți cu brânză. i-am terminat eu dimineață a doua zi. m-am trezit numai ca sa înghit colțunașii. ca lupul i-am înfulecat. când eram la ultimul andrei a strigat din pat ca sa-i las și lui. prea târziu însă. daca de cu seara a zis ca nu-s buni...

săptămâna 31

săptămâna în curs e 31. am aprope 75 kg. azi am fost la verificare și totul e bine. în perioada asta (31/32 săptămâni) copilul se poziționează. pe urma creste prea mult și nu se mai poate învârti. peaches e așezată în cel mai bun mod posibil. cu capul în jos. femeia de la verificare (foarte simpatica) mi-a explicat cum își da seama de poziția copilu'. într-o parte a burții se simt niste bule, aia sunt genunchii, în alta parte e tare și curb, ala e spatele. a zis ca nu crede ca se mai sucește pe verticala de acum, numai pe orizontala. și pentru ca totul merge bine nici nu ma mai trimite la ecografie. am fost la doua analize în ultimul timp: de fier și RHd, ambele îs bune. greutatea e buna, tensiunea e buna. următoarea vizita e peste 3 săptămâni și apoi peste doua.

peaches se foiește foarte des și foarte tare. ieri eram în ședință și se mișca burta. cand se mișcă eu vreau sa mai uit, dar totodată ma uitam dacă vede vre-unul din colegi. n-am chef sa se holbeze.

aseară în sfârșit am facut taxele-finale-pe-2011. duamne, cât mi-a luat... în jur de 3 ore. am răscolit toate documentele de la apartament ca sa-mi dau seama de unde iau ei WOZ-waarde - valoarea de piață a apartamentului. sunt niște sume care ne vin pe fisa fiscala anuala de salarii, o alta fisa fiscala anuala de ipoteca de la banca și la apartament este chestia asta - valoarea de piață - care nu știam de unde dracu e acolo. nici nu-mi mai aduceam aminte de anul trecut. calcule peste calcule și "de unde e suma asta?" pentru ca am facut declarația-preliminara-pe-2011 anul trecut care a fost proasta și anul asta am început încă odată s-o fac și am lasat-o balta. na! și erau niste sume pe care nu știam de unde le-am luat și daca eu le-am pus acolo sau au venit precompletate... pfff. comparam declarația-finala-pe-2010 cu aia preliminara-pe-2011 si nu se loveau la rubrici, pana mi-a atras andrei atenția ca una e definitiva și una preliminara. aaaa... în sfârșit am găsit ca valoarea de piață o stabilește primăria și am gasit documentele declarative ale apartamentului nostru și datele de cadastru și tot. toate pe internets sub parola și cheie. este un sistem aici digID cu care se poate intra pe mai multe site-uri oficiale și cu care se semneaza și declarația fiscala digitala.

am terminat, am trimis târziu în noapte, după care am citit invitația de completare a taxelor pe 2011 care conținea informații vitale și pe care eu am început sa le sar de cand știu nește olandeza. nu mai sunt atenta. normal era sa citesc toata invitația înainte de a ma apuca de taxe. erau și chestii pe care le știu: ca se face online, ca descarc aplicația cutare... da ce mai scria acolo e ca unele date sunt cunoscute de ei deja și vin cu aplicația cum ar fi WOZ-waarde. mama masii! cel putin o ora salvam daca citeam asta dinainte. oare la anul o sa-mi aduc aminte? pfff, la anul o sa fie și mai complicat ca apare peaches.

la la, la și tot n-am terminat cu taxele. mai trebuie sa fac taxele-preliminare-pe-2012. am început chiar aseară cu mare avânt. și mai târziu în noapte. am zis ca merge repede, termenii mi-s (iar) proaspeți în minte. da andrei a început sa-mi pună melodia lui de trezit dimineața de la care am un efect pavlov: ma ia somnul. si am lasat iar balta. ma ia somnul la melodia aia ca andrei o tot da pe snooze și eu dorm din ce în ce mai bine. ca la urma urmei el trebuie sa se trezească și eu pot sa dorm mai târziu. el are program fix. eu flexibil.

alt proiect - balansoarul

săptămâna trecuta a fost săptămâna 30 și plina pentru mine ca iar am facut un proiect de-al meu. total ineficient de data asta. nu-s prea mandra. de ineficienta nu pot sa fiu mandra niciodată. mai am fix 10 săptămâni pana la estimarea nașterii. începe sa crească presiunea de-a cumpara lucrurile pentru peaches. vinerea viitoare este expoziție cu vânzare în amsterdam și mergem acolo; o sa ne întoarcem cu mana/buzunarul/traista/portbagajul pline. 4 ore de plimbat si putem sa vedem calilatea și designul chestiilor care sunt necesare. pana una alta eu urmaresc reduceri și preturi și-mi fac liste.

necesar:
- patut
- comoda de schimbat
- carucior
- scaun de mașină
- copaie de baie

mofturi:
balansoar si multe altele.

proiecte pentru peaches:
perete colorat, vulpite de plus deasupra patului, pompoane de hartie desupra patului, a mica plapuma facuta din bucatele, o luna de jucarie tot deasupra patului...

este o asiatica al carui blog îl urmăresc. are un blog de design. și de curand (4 luni) are și o fetita. zicea ea ca e foarte drăguț sa fie un balansoar pentru când o sa trebuiască sa ma trezesc la fiecare 3 ore sa hrănesc copilu. de leganat și dormit în el. ea are un balansoar foarte fain care nu se găsește decât în state. n-am găsit nimic frumos nou (care sa fie ok și cu mine și cu andrei). balansoarul trebuie sa aibe spătarul înalt sa se poata dormi in el, mânere și cat mai putine colțuri. daca se poate sa fie capitonat/tapitat - foarte bine. am cautat second hand și am gasit repede unul drăguț, ieftin și la 7 minute de casa. am mers sa-l luam seara târziu. la oameni în casa lumina proasta. și o mitza. urata. un neam urat de mitza. dar foarte prietenoasa. torcatoare. scaunul cu o pernuță pe el. noi în loc sa-l cautam de defecte ne-am legănat putin, eu am fost total deturnata de mitza. mult mai preocupata sa mângâi mitza decât scaunul. nu scârțâia. da. ok. îl luam.



acasă când l-am luat la purecarit m-am dezamăgit. e de ala cu împletitură de rafie. asta știam ca se vedea pe spatar. am pus pernuța la spălat ca erea cu par de mitza. mi-a și iesit un buboi la nas. și am văzut ca rafia de pe fund nu mai erea. probabil s-a spart și era taiata cu foarfeca din rama. și fundul taiat dintr-o bucata de placaj. o cârpeală. mmm. cah. și rafia de pe spatar la inspectie [mai] atenta are doua rupturi și e prinsa de rama in multe gaurele mici si unele de sus sunt despicate deja. care înseamnă ca dacă vreau sa refac împletitura de pe spatar și sa curat gaurile întâi, o sa se despice de tot. as reface și împletitura de pe spatar. una ca e ciupita, alta ca e din rafie și fundul din sfoara. pff. dar asta generează și mai multa munca. se poate. da. dar e multa munca.



puricareala scaunului a constat din analiza a ce se poate îmbunătăți și din curățat. am sters scaunul bine cu soluție pentru lemn (cu ceara) și în final l-am dat și cu oțet ca mi s-a parut ca nu răspunde bine la curățatul meu. era dat cu baiț și patinat, dar la curățat s-a șters și baițul de pe mânere. timpul pentru un nou proiect. la inceput am zis ca-i curat resturile de rafie de pe fund și-i refac fundul cu sfoara. asta am facut în doua seri: curățat si pregătit gaurile. apoi s-a facut ca mai bine îl șlefuiesc tot si-l dau cu bait încă odată. am cumpărat consumabilele dar n-am găsit baiț și am luat lac colorat. în sfârșit. în ziua trei m-am apucat de șlefuit gros. cu respirator dar în dormitor. proasta idee. am aspirat dar s-a facut praf fin și m-am cam cohait a doua zi. în ziua patru m-am mutat în baie cu șlefuitul. cu ușa închisă și respirator și spalat pe jos des ca sa se ia praful. plus cu ventilația la maxim. am stat vreo patru ore. foarte dedicata. si am facut efort considerabil care s-a lasat cu febra musculara în ziua următoare. vineri. cand am tras chiulul de la proiectul meu.



sâmbătă dimineața cu forte proaspete și cu mult entuziasm ca era soare am dat cu primul strat de lac. tot in baie. lacul pe baza de apa, nu terpentina. netoxic. duminica dimineața am șlefuit fin și pe la amiaza am dat cu stratul doi de lac și am zis ca e suficient. am șlefuit încă odată finisat. seara am infirat fundul cu sforicica. la tembelizor. azi l-am terminat.



dar in final am investit multa munca și materiale în scaunul asta. e folosibil dar nu estetic și probabil când n-o sa mai avem nevoie de el n-o sa-l putem recicla. probabil ca o sa ajungă pe foc.

râul înghețat

weekendul a fost draguț. toată săptămâna a fost soare și minusuri pana la -15 (noaptea) și a înghețat Spaarne din nou. am vazut unii de miercuri dansu-se cu patinele. cand raul era partial înghețat. colegul k a ieșit joi noapte cu familia la patinat și a zis ca gheata e neagra, foarte buna. trebuie atenție pe sub poduri ca de obicei acolo e mai slaba. tot el a zis ca foarte rar îngheață râul. odata la 10 ani. da de trei ani de când suntem noi aici a înghețat de doua ori asa ca mie nu mi se pare un eveniment rar. vineri seara am ieșit singura sa fac nește poze, dar nu m-am dat pe gheata.



sâmbătă în schimb a fost sărbătoare națională. tot orașul a ieșit pe râu. care cu patinele, sănii, bicicletele sau numai la plimbare. alții de la casele de pe mal sau de la locuințele pe apa și-au făcut standuri cu ceai, ciocolata, prăjituri și supe de la conserve. cu scaune, bănci, corturi. minusuri și soare. am facut o plimbare de vreo 2-3 ore pe râu împreună cu nește colegi ucraineni de-ai lui andrei. am fost foarte obosita dupa aia. gheața în sinea ei nu era obositoare pentru ca era foarte zgâriată de patine și nu alunecam în toate direcțiile. dar plimbatul burții a fost obositor. noi am plecat cu capul în traistă, fără sa luam măcar pâine pentru păsări. ele suferă. stau grămadă pe sub poduri unde nu-i apa înghețată și consumă energie. dar ucrainenii au luat ceai, pâine pentru păsări și sandvișuri pentru toți patru. bazat. am dat pâine din mână unei lebede. m-a ciupit de deget. ca și gâștele, lebedele au dințișori mici pe marginea ciocului.



duminica a început sa se strice vremea. a nins și a fost înnorat. gheața era încă buna și circulata intens. am fost pe gheața sa dam mâncare la pasari sub podul cel mai apropiat. sub pod deja nu se mai putea circula pe patine. săptămâna asta n-o sa mia fie minusuri si o sa ploua. deci s-a terminat cu gheața... păcat.

cum am făcut stress-testing

la munca normal. doar nu acasă. am lansat un site de curând cu aplicație iphony. site-ul e live de vreo luna și mai bine, aplicația devine live zilele astea. ambele folosesc același API si se așteaptă unii sa lovească greu serverele. noul director it - am sa-i spun dansatorul în continuare - ca când s-a prezentat el a zis ca nu e personaj tehnic ci mai mult vine din partea management și vede poziția lui ca un dans între tehnic și management - a vrut sa-și dovedească valoarea în firma cu un stress-testing. și mi-a dat mie treaba săptămâna trecuta sa studiez unelte, ca noi n-am mai facut asta in firma. și nici eu personal. da mie îmi place sa am treaba de asta. nu-i plictisitoare și învăț chestii noi care nu au cum sa-mi strice. da m-a iritat ca ieri dimineață m-a anunțat ca ieri seara trebuie sa fie gata testarea pe live. când se face ceva nou pe live este stress. a fost gata, da putea sa-mi zica mai repede, de vineri sau asa. studiasem trei unelte săptămâna trecuta: pylot, siege si jmeter. m-am hotarat la siege ca s-a instalat cel mai repede, are ce ne intereseaza pe noi și e simplu. și ieri am lasat tot altceva deoparte ca stress-testingul era prioritar; dacă seara vroia rezultatele...

am rulat teste la mine pe dev, am învățat sa le cetesc, am facut un document prea frumos în google docs pen'că, da, trebuie sa împart cunoștințele cu colegii săptămâna viitoare. am instalat siege pe live si nu erea nevoie - da asta am aflat dupa - și am fost aproape gata. ce n-am reușit a fost sa urmăresc serverele cum se comporta în timp real. ce load au. ca ne pica conexiunea dintre labs și serverele live. asta e singura problema de infrastructura de vreo luna-încoace. conexiunea aia blestemata. lucrează unii la ea. de la 15:00 la 16:00 am testat cu siege rulând la mine pe dev și cu fișierul de configurarea de url-uri creat din logurile de acces. după 16:00 am digerat datele. dar n-am terminat aseară și am continuat azi jumate de zi. am prezentat rezultatele direct la cei interesați, nu numai la dansator și la pupincurist. ca nu-mi place mie sa se laude ei cu munca mea. de ce sa-l las eu pe directorul it sa plece cu fusele mele la mai mari și sa prezinte? e munca mea, prezint eu. asta am învățat din povestea "fata babei și fata moșneagului". nu lasa fusele din mana. n-am lasat fusele din mana ca sa sar gardul. deși era mai ușor sa pasez datele la director și pupincurist și sa-i las pe ei sa tragă concluzii și sa le prezinte.

noul asta director it nu mi-a facut o impresie buna. e demagog, nu stie sa scrie nici un ping și dacă se întâmplă ceva cu serverele intra în panica. normal. ca unul care nu știe nimic tehnic. și e egoist. n-are grija de echipa. își biciuiește echipa ca sa iasă el bine. acu cateva zile erea la munca la 9 și a picat un site. noi avem pogram flexibil (e prezentat ca un avantaj la angajare) și procedura când pica ceva e sa dea descoperitorul telefon la linia roșie și aia ne suna pe noi în cerc și putem sa fixam și de acasa. dar de când am optimizat codul și serverele mai demult nu se mai întâmplă mai nimic. înainte de optimizare era eveniment cam în fiecare săptămână. acum nu mai e. ei, a fost așa un nimic de eveniment și l-a prins pe ăsta cu pantalonii în vine. ca a coborat un redactor sa zica noua ca nu merge un site. nici măcar un redactor șef. un oarece redactoraș. și dansatorul erea singur. și s-a panicat. n-a știut ce sa facă, cum sa rezolve el, și a căzut pupăză. ne-a facut nouă scandal în ședință ca de ce n-am fost nici unul de la 9 la muncă. ei bine, pentru ca avem program flexibil. și ca sa discutam între noi sa rezolvam. deci nu ia el o decizie ca sa-l urâm pe el. pe mine ma bufnea rasul în ședință. vedeam clar ca s-a simțit prost și vrea sa se protejeze pe el însuși. și nu toata echipa. pe el. șeful vechi n-ar fi facut asta. el proteja echipa. șeful vechi ar fi dat neste pinguri, i-ar fi zis redactorului ca este numar de urgență și sa sune la numarul de urgență (sau ar fi sunat chiar el). nimeni nu tre sa vina la noi la birou sa ne streseze. dar asta nou.. el dansează un dans și ciripește. și cam atât.

eu ieri am fost foarte ocupata și stresata - femeie gravida stresata - și numai din cauza dansatorului. alt coleg care ma bate la cap destul de des cu idei sau pentru ca vrea sa-l țin de mana prin tot felul de cod vroia ieri niște atenție și se tot prezenta la pupitrul meu de relații cu clienții (am câte un dulap de dosare și pe stânga și pe dreapta, înalt ca un zid de apărare, unde numai bine vine cineva și sta cu coatele și mi se adresează). da eu fiind stresata i-am zis de la prima prezentare ca azi nu servesc la relații cu clienții, rămâne pe maine. da el tot simțea ca ce face el e urgent. nu e. și tot încerca din ora în ora. nu azi, nu azi!

de tehnice n-am chef acum..

proiectul colțar pentru pat

azi am stat multe multe ore, vreo 3-4, cu un foarte mic proiect. patul nostru mușcă. are muchii tăioase. eu m-am zgâriat de doua ori în el nasol, mama lui andrei s-a tăiat și ea. după ce m-am tăiat eu am cumpărat colțare de la ikea, protecție pentru copii sa nu de-a cu capul. dar ne agățam des în ele și sar imediat. nu vreau sa șlefuiesc muchiile și sa stric patul. da nici nu vreau sa ma zgârii și cel mai putin vreau sa lipesc colțarul la loc de fiecare data când ma agat de el. asa ca m-am gândit sa fac eu colțare textile cu profil minim, de care sa nu ne agățăm. iată schița conceputa sâmbătă dimineața foarte dimineața, mâzgălită pe telefon cu o aplicație de desenat bazata (sketcher pro pentru android):



iata șantierul la coltul patului și produsele finale, coltul A mai prost, coltul B mai avansat, și sistemul de prindere.

peisaje de iarna

în sfârșit a nins și aici vineri. și în prima zi de ninsoare s-a spart o țeavă în garaj la munca și am trebuit sa parchez afara. și sa deszăpezesc când am plecat acasa. dar nu m-am plâns și nu ma plâng de iarna.





tot weekendul a fost soare. foarte plăcut. soare și zăpadă. și eu am stat mai tot timpul în dormitor ca îmi place cum arata acum mai tare ca sufrageria. vineri seara am luat și lumini de citit noaptea și le-am și montat. de câteva zile joc scrabble pe telefon cu andrei (wordfeud) și alții la întâmplare. inchei seara cu niște scrabble în dormitor.




sâmbătă dimineața m-am trezit la 5 și mi-a venit inspirația. da, da - ma chinuia talentul. am desenat vreo doua ore pe telefon. mi-am pus niște proiecte pe "hârtie". am descoperit o aplicație bazata de desenat care îmi face orice schiță fără valoare într-una draguță.

m-am trezit cu activitate sâmbătă. dar n-am mai facut mare lucru deoarece m-am împotmolit în internets și apoi s-a trezit andrei și am iesit la plimbare; sa ne bucuram de iarna. eu m-am bucurat de iarna și andrei s-a bucurat de protestat împotriva frigului. am vrut tare sa ies cu pantaloni de fâș. mi-e dor sa fâșgăiesc in ei. dar n-am reușit sa-mi bag burta în niciunul. și-am insistat, și-am insistat... întâi in ai mei arlechin, ca i-am luat mai mari sa-i port cu protecție de fund. nope. apoi ai lui andrei albaștri. nope. apoi ai mei negri care oricum ii purtam amandoi. nu nu nu! mare dezamăgire. ah. macar geaca de fâș și niste șosete de lână. sa simt și eu ca-i iarna. și ochelarii de soare ca a fost soare și zăpadă.




în final a fost ok ca n-am ieșit cu pantalonii de fâș ca am dat print-o galerie de artă. era în drum. și n-ar fi fost ok sa fâșgăiesc cu pantalonii de ski pe acolo. la galerii de arta e ca la bibilioteca. liniște. dar plăcut. am vazut tablouri frumoase. și mizerii, bineînțeles. expoziția principală avea multe tablouri faine. peisaje de vara vesele și colorate. dar scumpe, pheeew. numai intre 2000 si 3000. am găsit și chestii drăguțe și accesibile. nu multe. ce numesc eu accesibil e preț de 300 euro.

în sfârșit am sărbătorit iarna cu un fular și o căciulă. fular andrei și căciulă eu; mov care merge cu geaca mea verde racateț. de la magazinul meu preferat de sport. unde îmi place oricând sa fac o vizita. o zi plina si plăcută. și azi tot, ca am facut proiect iar. dar despre asta scriu un nou post.