de pe 29 ianuarie pana pe 5 februarie am fost in elvetia. sambata am plecat si ne-am oprit la tanti geta pana a doua zi. am stat in Mürren, la 1634m, intr-o cabana de aia tipica, cu lemn dat cu ulei negru, intr-o localitate mica cu cu drumuri inguste si cu case pe terase. curat si intretinut. in sat nu erau decat neste masinute ca de golf numaidecat cu lanturi sau snowmobile. si sanii. am lasat masina intr-o parcare de lunga durata in lauterbrunen si am urcat cu gondola si am mers 3 statii cu un mic tren vechi si curat. foarte bine organizat. oamenii in gondola si bagajele intr-o cutie sub gondola. cutia venea apoi in fata trenului. trenuletul nu era cu cremaliera.
dar erau trenuri cu cremaliera pe versantul celalat. am mers destul cu ele. in Mürren erau o gondola, telescaune si un funicular spre diferite piste. mai jos am mazgalit cu rosu rutele pe unde am fost in regiune. cu trenul, telecabina, telescaunul sau pe snowboard.
am luat liftpas pe doua regiuni si 6 zile. nu era mare diferenta dintre regiunea murren si regiunea jungfrau care o cuprindea. daca luam numai pe murren si mai mergeam odata cu trenul pana pe jungfraujoch ajungeam la acelasi pret. ne-am dat in toate zilele in afara de joi, 3 februarie. nu ca n-as fi vrut, dar am mers pe jungfraujoch si a luat toata ziua.
am plecat din olanda sambata dimineatza la 5 si drumul a durat 10 ore. am schimbat soferul din 3 in 3 si a mers bine. pacat ca am pus cauciucurile de iarna. n-am avut nevoie de ele si le-am tocit degeaba 2000 de km. am cheltuit cu masina pana in 300 € pe benzina, 60 € parcarea pe o saptamana in lauterbrunnen si 40 € rovigneta pentru elvetia care e valabila un an. liftpasurile au fost 500 € pentru amandoi si au acoperit orice mijloc in regiune pana la kleine sheidegg. de la kleine scheiegg pana pe jungfraujoch am trebuit sa luam bilete separat si am avut reducere de 50% si chiar si asa au costat 100 €. elvetia e scumpa. n-am scapat in nici o zi fara 40 € pe mancare. am avut dejunul inclus si mancam bine dimineatza, luam cu noi niste branza topita, batoane sau sandvis si trecea si masa de amiaza; insa seara trebuia sa mancam undeva. am mancat de 3 ori la restaurantul hotelului. buna mancarea, dar putina. eu in buna mea obisnuinta am manca aceeasi mancare in toata 3 serile. ce mi s-a parut cel mai bun: porc cu sos de cuperci. am mancat de doua ori la chinezi, tot scump si odata la alt restaurant pizza care a fost rea si scumpa. de la hotel am primit acces la piscina, jacuzzi, sauna si patinoar in alt complex. am fost de doua ori la jacuzzi. in piscina erea frriiig. de patinoar nu mi-a ars absolut deloc.
dar despre cum ne-am dat:
sambata seara am ajuns, am mers in recunoastere, am luat harti, pliante, am facut planul de bataie.
duminica am luat liftpasurile si ne-am dat aproape pe o pista de 3 km. ne-am dat de vreo 4 ori. nu mai stiu. a fost ziua de spart geatza. cu fundul :))). cum am ajus sus prima data - un accident. cineva a fost luat cu elicopterul. zic ca n-a stiut sa se dea jos din telescaun. ca era tevatura chiar la piciorul telescaunului. nu stiu. am mai vazut persoane pe targa in urmatoarele zile. noi din fericire n-am avut decat vanatai. ca am avut protectie. in fiecare zi am cazut macar odata tare pe fund sau genunchi dar n-au fost victime. odata am dat si cu capul da am avut si casca amandoi. deci duminica am spart gheatza aproape de casa si am inceput cu febra musculara. si frica, normal. frica si durere :))).
luni ne-a pus naiba sa mergem departe de casa, sa luam o partie albastra de la
kleine scheidegg. am vrut sa facem niste bucle sus si apoi sa mergem pana jos la
grindelwald grund si sa venim cu trenul acasa. asha am si facut in final. eu aveam frica maxima, febra musculara si oboseala si era foarte soare si cred ca eram si un pic racita. n-am vrut deloc sa ma dau in ziua aia. adica jumatate din mine nu vroia. jumatatea care a facut planul bun cu dat in fiecare zi vroia. mi-era greatza de la soare cu toate ca aveam ochelari si cred si de la frica. andrei era mai viteaz. am facut o bucla dar n-am nimerit telescaunele bune si am ajuns la
Eigergletscher unde era pista rosie. rosie e pentru de aia mai buni, nu pentru incepatori. andrei a insistat sa coboram pe aia si am coborat numai in raft si (eu) cu frica sa nu se tranteasca aia mai buni in noi. pista rosie a dat in albastra. si cum eram deja obositi si era cam si amiaza, am zis ca nu mai facem bucle si mergem in jos. whoaaa, cat a durat si ce oboseala... si ce cazaturi spectaculoase. da cu cat e oboseala mai mare cu atat incepi sa te prinzi mai bine ce sa faci. a fost ziua cea mai naspa. am ajuns tarziu jos si terminati si am luat trenul si ne-am impuns daca il luam pe sus sau pe jos, l-am luat pana la urma pe jos si se despartea intr-o gara si n-am stiut si am ajuns in wilderswil si a trebuit sa asteptam vreo ora alt tren. sus pe munte e soare si frumuos. si mai faci si efort, e cald. jos e umbra, sunt nori lasati pe vai. frig. si mai si stateam degeaba dupa efort si transpirati. cam neplacut. ma rog. a trecut. am ajuns acasa si am mers la jacuzzi si am intrat in piscina si am dat iar de frig.
marti deja a fost mai bine. tot febra, tot oboseala, dar muschii se mai intaresc, sau macar se pregatesc de efort indelungat. am fost cred ca pe birg sau cu funicularul si ne-am dat pe piste naspa. bune pentru schiori. si ghetoase ca erau mai in varf.
miercuri ne-am dat pe pista de 3 km pe care am considerat-o cea mai buna. dar fiind soare in fiecare zi se facea tot mai ghetoasa.
joi am fost pe
jungfraujoch si am ajuns inapoi in murren la 16:30 cand nu se mai punea problema de dat. asta m-a ros. nu mi-am facut norma.
vineri a fost ultima zi, ne-am dat pe pista de 3 km, cunoscuta, aproape de casa. ne-am dat de doua ori si i s-a descarcat telefonul lui andrei. mare tragedie. se cronometra sa vada in cat timp ajunge jos. s-a dus acasa sa-l puna la incarcat. eu intre timp m-am mai dat de doua ori. cand s-a intors am mai facut o tura amandoi, apoi pauza pana la 2 jumate si mai aveam propuse doua ture dar s-a lasat numai cu una. am mai urcat pana la
schilthorn fara boarduri, am coborat, am predat liftpasurile, am mers la jacuzzi si s-a incheiat oficial sportul.
progamul zilnic a fost cu trezit de la 8:00 si culcat pe la 23:00 maxim. eu am avut deasemeni program special de trezit la 5:00 dimineatza in fiecare noapte cu cosmar despre tata si odata despre munca. in ultima noapte n-a fost cosmar. seara citeam ceva inante sa adorm sau ne uitam la filme si la 5:00 cand ma trezeam dadeam neste ture si apoi mai citeam o ora si mai dormeam un pic. am citit "to the lighthouse" - virginia wolf. a fost trist si-am plans la sfarsit.
frica am avut in fiecare zi, tot mai mare si mai mare. cu cat ma dadeam mai mult cu atat imi crestea frica si oboseala, da si stiinta. in ultima zi am facut eu pista de 3 km in 10 minute de doua ori. asta imi place la snowboard. urci cu liftul si incepi sa cobori si pe urma trebuie sa cobori, fie ca-ti place sau nu.
sambata ne-am trezit la 8:00 am terminat de facut bagajul, am mancat, am facut checkout, am luat trenuletul, apoi gondola. abia pe la 10:00 am ajuns la masina. am facut pauza de o ora in bern, am vizitat casa lui einstein. la 13:00 eram in bern si-i povesteam lui nenea tibi la telefon ca ajungem intr-o ora jumate. numai ca in masina am aflat ca o sa fie 3 ore jumate. care evntual cu trafic s-au facut 4.
la tanti geta a fost foarte bine. am ajuns tarziu. pe la 5 seara. i-am luat un cutit elvetian lui nenea tibi ca el e cu cutitele si cercei pt tanti geta. nenea tibi ne-a dat tuica si apoi am stat la masa. am mancat o tocanita foarte buna si dupa o saptamana de mancat putin si scump am mancat toata tocanita. apoi am stat de vorba si pe la 11 am mers la somn in pod. cu motanul fara coada. a venit la mangaiat si a tors. aveam grija sa-l mangai pe cap si sa nu ma duc prea inspre coada sa nu-si aduca aminte de nenorocirea din care a ramas fara coditza. apoi a dormit la picioare si l-am verificat din sfert in sfert de ora. cand doarme mitza pe pat omul trenuie sa aibe grija sa fie mitza multumita. cand a plecat am adormit si eu. duminica a venit si cristi si adi cu famelia lui si m-am socializat cu nepoata numarul doi, cristina. i-am cumparat un rucsac si i-a placut foarte tare.
ii era rusine si un timp ma studia de departe. plus ca vorbea numai germana si eu parca mi-am sters memoria de germana de cand am invatzat olandeza. n-am fost in stare sa zic nimic in germana de la mine. numai sa repet ca papagalul. tot imi iesea olandeza. prietena lui adi e nemtoaica asha ca am dat din maini si din coate una la alta si eu i-am povestit unele in olandeza. da eu o intelegeam pe ea mai mult decat ma intelegea ea pe mine. si in sfarsit s-a obisnuit cristina si s-a lipit putin. la 2 jumate am plecat. tanti geta ne-a facut un cos cu merinde. cosul foarte frumos. si in cos niste ciocolata, niste guma, niste paste colorate intr-un borcan, doua sandvisuri, doua mere, un cherry, o apa. si cosul asha de frumos. am primit cosul. mi-am luat niste fulgi de porumb ca au alt gust in germania si in elvetia, da nu i-am pus in cos si in agitatia plecarii am uitat de ei.
of of of, am fost foarte ofticata cand am plecat, ca m-am simtit bine, am stat in iubire familiala. si pe urma am plecat de la iubirea familiala si nu mi-a placut deloc. am stat foarte imbufnata un timp. vreo ora poate. si pe urma m-am incordat sa nu mai stau botoasa. da nu stiam de ce is prost dispusa. abia cand i-am povestit lui sis ieri mi-am dat seama.
