am luat certificarea

zend php 5 certification. what next?

m-am pregatit de culcare și am început sa ma gândesc asa aiurea, cum fac. jumate de ora, o ora, pana adorm. un fel de numărat oi. asa făceam și când eram mica, acasă, în radauti. în liceu. adormeam greu si cam trei ore pe noapte îmi număram oile din cap. și acum m-am gândit cum ma simt prost îmbrăcata de mult timp. știu ce-mi place, vad în jurul meu, dar cumva nu reușesc sa fiu acolo unde vreau. întotdeauna lipsesc piese din puzzle; la un moment dat ma plictisesc si îmi bag picioarele. ca azi la examen. mi-am luat fusta și am construit în jurul ei. și nu a ieșit bine. ar fi trebuit sa iau niște pantofiori. dar mergeam pe jos, asa ca nu pantofi, cizme. o cămășuța. aia e prea subțire. si am ajuns iar la tricouri. și îs plictisita e tricouri. era ala negru ... dar fusta neagra, cizmele negre... iar negru? de ce nu scap eu odată de negrul asta? si am luat tricoul verde cu stea de la mango. care imi place, dar e tricou... si daca tot m-am abatut de la stil si-am facut o varza (si cum nici n-am haina de primavara, pt ca nu gasesc ce vreau și nu-mi iau nica) am luat hanoracul negru (iar negru). nici de ciorapi nu eram mulțumită, s andrei avea ceva de comentat... s am trecut și prin ziua asta cu nemulțumire de stil in background. de obicei îmi iau blugi, tricou si hanoracul negru. am ajuns sa ma îmbrac ca un băiat. aceleași haine zi de zi. și a trecut atât de mult timp de când nu-mi mai iubesc hainele... atât de mult timp de când n-am mai fost vesela într-o zi pentru ca port tricoul meu preferat, sau bluza de trenig preferata, sau pantalonii atârnați preferați, sau adidasii.

blugi de care nu-mi pasa, teniși, ca numai tenișii ii mai gasesc acceptabili, tricou, hanorac.

de vina sunt timpurile astea pe care le traiesc, in care nimic nu mai are valoare. imi iau tricourile pentru o vara. ma plictisesc de ele dupa aia, nu au nici o semnificatie... nu sunt multumita deloc. imi vine sa dau totul pe foc. am si facut asta cateodaa in radautzi. chestiile pe care le uram si tot ajungeam sa le port, le-am dat pe foc. chiar si chestiile care imi placeau atat de mult încât nu le mai aruncam odata... tricoul cu masini l-am rupt, sandalele aurii le-am aruncat in iasi după care am plecat în vacanta de vara si mi-a părut rău după ele, tricoul negru l-am ars, slapii terminați pe care ii țineam de purat in casa si cateodata ii luam la o tura prin oras, i-am pus pe foc si i-am scos de pe foc ca mi se rupea inima dupa ei... dupa care i-am aruncat de tot...

am nevoie sa merg la shopping cu sis. vreau sa merg cu sis.

n-am nici macar o pereche de papuci to die for aici cu mine. îs nemulțumită. îs nemulțumită ca lucrurile își pierd încărcătura și eu nu știu cum sa fac sa împiedic asta. pana una alta am mai luat o certificare.