am venit de la munca și în curte la noi era scandal: bevrijdingspop. în parcul de lângă bloacele noaste a fost un festival în seara asta. azi sărbătoresc olandezii ziua independentei. dar nu e liber decat odata la 5 ani. anul trecut am avut liber. de o saptamana au inchis doua parcuri și au construit scene. am fost și noi. eu am dat întâi pe la coafor sa ma mai vopsească odată și tocmai închideau dar mi-au făcut programare pe maine. andrei m-a aruncat din mașină și s-a dus acasă. în centru străzile erau închise.
am venit acasa pe jos, 10 minute de mers, și-mi ardeau călcâiele sa ies la festival. am gasit asa de frumos la blocuri, multime si galagie si o multime de motocicleta aliniate.
am întins niște rufe, ne-am îmbrăcat in haine mai rele (cine știe prin ce șanț ajungem) și am ieșit. am stat vreo doua ore. festivalul bine organizat. mizerie, dara asta este. mizeria era înțărcuită. dar ceva foarte neplăcut: mult praf. haarlemul sta pe nisip. oriunde este un petec de pământ e numai vrăjeală; pe deasupra. adus cu basculanta. și mulțimea frământa nisipul și era un praf oribil. am ros ceva, am baut ceva, am dansat putin - numai eu, am cantat - tot numai eu, am iesit și-am admirat motocicletele și politia calare, am dat o tura prin parc după mai multa politie calare, am vazut o bătaie și trei politisti care au venit sa discute cu bătăușii, o miță, ne-am plimbat prin complex și pe la apa și gata.
apoi am vorbit cu tanti chița și iancu. iancu e in franța de 5 zile. era un pic ciufulit. dar are casa si masa si e rezident in paris. și după șase luni o sa vina acasă cu o franceza impecabila. zic eu. și când zic de paris, ma gândesc la ana blandiana :D
la paris, la colt de străzi,
ciresele cresc în lăzi;
strugurii afuzalii
cresc de-a dreptul în cutii;
piersicile, nici n-ai crede,
cresc ascunse în servete;
și-ascultati-ma pe mine,
merele cresc în vitrine.
prunele cresc pe cântar,
pepenii în galantar,
fragile, în mare graba,
cresc de-a gata din taraba,
si alunele sadea
cresc în bar, de sub tejghea.
un plictis de zile mari:
nici albine, nici bondari.
dar, în schimb, nimic de zis,
pe-orice strada din paris,
orice câine, cât de mic,
creste-n coada un covrig.
No comments:
Post a Comment