bebita trei - nasterea

bebita a venit pe 19 pe la 8 jumatate dimineata. contractiile au inceput pe la 12 noaptea, in timp ce ne uitam la film. serial. fargo. eu am ramas sa dorm pe canapea, mai mult sa fiu atenta la contractii. pe la 3 noaptea am sangerat si am dat desteptarea, am sunat la spital, am trezit-o pe cris care statea cu noi de 3 zile; apa nu mi se rupsese. intr-o ora am fo la spital. am vrut nastere in ap. moasa care m-a primit, foarte simpatica, a zis ca ea nu e antrenata dar daca astept pana mai spre dimineata o sa se poata. a zis ca pot sa stau in apa pana incep contractiile de impins.

m-a monitorizat jumatate de ora apoi m-a mutat in salonul de nastere in care era patul de spital si un pat mare pentru dupa nastere. am evitat sa stau intinsa ca a fost neplacut la celelalte nasteri. n-am mai intrat in apa ca bebita avea pulsul prea ridicat cand am ajuns in salon. dar am incercat alte ajutoare. mi-a adus un scaunel si o minge. am stat pe minge si am fost destul de calma pana pe la 5 jumatate dimineata. b a motait pe patarlan. apoi m-am mutat la un fel de mergator si m-am fatzait pana aproape de 6 cand se schimba tura si venea alta moasa. contractiile erau naspa, apa nu mi se rupsese inca. m-am mutat pe patul de nastere ca sa ma verifice. imi parea rau dupa moasa mea simpatica. si s-au schimbat moasele in mijlocul unei contractii si am cam pierdut contactul. moasa noua mi-a spus ca pot sa nasc in cada daca vreau dar contractiile erau prea naspa ca sa mai am vre-un chef sa ma misc si am zis ca nu vreau. apoi au propus sa rupa apa ca sa nasc mai repede si am fost foarte de acord ca eram destul de obosita deja. apoi am cerut gaz si mi-au dat si nu am stiut cum sa folosesc si mi-am pierdut respiratia, controlul si am avut impresia ca ma sufoc si a fost naspa. sentiment de innecare in apa. cu batut din maini disperat psihologic. nu fizic. cu gandit ca mor. cu cautare disperata de o iesire. cu realizare ca nu am alta cale de iesire decat sa tarmin treaba inceputa.

am hiperventilat cand am pierdut controlul si mi-au intepenit fatza si mainile. erau doua moase cu mine si am zis ca am nevoie sa ma tina de mana numaidecat si cea tanara responsabila cu bebita m-a tinut de o mana si b de cealalta si moasa mai batrana mi-a spus cum sa respir sa ma destepenesc. s-a imbunatatit situatia dar incet, poate dupa nastere. au inceput contractiile de impins si am mers cu ele, nu m-am impotrivit ca la alex, si am fost foarte foarte concentrata pe ce imi spuneau moasele. despre respirat si despre impins sau relaxat si desi mie mi s-a parut mult si greu, ele au zis ca a venit bebita repede. probabil in 3-4 contractii de impins. si mi-au ordonat sa ma uit la bebita cand a iesit si mi-au pus-o pe mine si am fost asa de multumita ca s-a terminat treaba...

si s-a terminat. ne-am mutat pe patul mare, eu vroiam sa dorm; dar nu am dormit, am stat cu bebitza pe mine, oricum foarte multumita ca nu mai am nimic de facut si ca stau pe patul de odihna si ca am numai odihna inaintea mea. ne-au lasat in pace vreo 3 ore. eu am facut dus. apoi au spalat-o, cantarit-o, masurat-o si imbracat-o pe bebita si m-au mutat la salonul meu unde urma sa stau 3 zile. b a plecat acasa pe la 12, o asistenta si o moasa erau de servici si au luat-o pe bebita doua ore la ele ca sa dorm in liniste. dupa care au adus-o si de atunci ne petrecem timpul impreuna.

desi e al treilea copil, tot am vrut sa mi se faca un demo la schimbat pampersul. si spalat si imbracat. si am avut o discutie cu o moasa steffi originara din germania care mi-a scris pe tablita ca bine am venit si a pus un smile si ea a zis ca in norvegia recomanda sa dormim cu bebe si sa-l spalam mai rar si numai cu apa, si sa folosesc lapte de-al meu in loc de creme daca are probleme de la pampers.

statul in spital mi-a placut. spitalul din haarlem unde l-am nascut pe alex a fost mai luxos, insa aici in norvegia am avut totul la dispozitie. curat si deci nici o grija dinspre asta si totul la mana. haine pt bebe, pampers si toaleta si dusul, dusumeaua din rasina turnata, fara imbinari in care sa se poata strange murdarie. si dus pentru toaleta in loc de bideu.

copiii au primit-o bine pe bebita. au fost in vizita scurta la spital si au mangaiat-o pe cap si pupat-o tot pe cap. olga zice ca e fetita ei si cel putin odata pe zi cere sa o tina in brate. o pupa pe cap des. alex o pupa si el si zice ca o bebe mica/mare. amandoi ereau mucosi cand am venit acasa. acum olgai i-a trecut, alex e in continuare mucos. am fo ingrijorata la inceput, dar acu, dupa doua saptamani in care bebita nu s-a imbolnavit, sunt mai relaxata. am iesit numai odata cu ea pana la helsestasjion, unde verifica copiii pana la 4 ani si ii vaccineaza. avem minusuri.

bebe olga - nasterea

olga s-a născut pe 18 aprilie, cinci zile mai devreme de ETA. nașterea început la 3 AM. în planul meu de naștere am zis ca vreau sa fie cât mai natural: fără cezariana dacă nu e cazul și chiar fără anestezie dacă se poate. n-am fost prea viteaza. consemnul era ca sa sun la moașe la 8:30 AM dacă mi se rupe apa noaptea și lichidul amniotic e curat. dacă e verde sau maro e rău și trebuie sunat imediat. moașa a venit în jumătate de ora. nu favorita mea, ba chiar as putea spune cea mai putin favorita. când a ajuns deja contracțiile mele erau scăpate de sub control. ma durea spatele tare și ma bazam pe masaj. și aveam și un tremur nasol. îmi era frig și-mi venea sa adorm intre contracții și foarte cald și durere de spate la contracție. tremuratul nu-l puteam opri și-mi declanșa următoarea contracție. pfff.





9 AM. m-a controlat moașa. 3 cm dilatata. m-a învățat sa respir și sa încerc sa ma relaxez. într-adevăr, îmi treceau contracțiile mai repede cu respiratul caracteristic. m-a întrebat dacă vreu sau nu epidurală. consemnul era deja ca nasc în spital, dar merg la spital când sunt 7 cm dilatata. dar dacă vreau epidurală putem sa mergem imediat. dar ea zice ca ma descurc foarte bine și nu e nevoie. ca nu plângeam și nu țipam. și nici n-am țipat la dilatare, ca nu ma ajuta cu nimic. bine. sa mai așteptăm. ca ea pleacă și vine peste vreo 2 ore. mkay. după o ora de tremur, durere și fugărit pe toată lumea (tata, andrei și sis) din camera (nici măcar sa-i aud ca respira nu suportam, ca-mi strica concentrarea) i-am zis lui andrei s-o sune pe moașă ca vreu epidurală. a mai durat jumătate de ora pana a apărut. dar luminița epiduralei se vedea la capătul tunelului. spitalul e la 5 minute cu mașina. a sunat moașa la spital. în haarlem nu-i loc. unde vreu? hoofdorp sau beverwijk? hoofdorp. a sunat la hoofdorp. nu-i loc. eu printre pufăieli ma panicam tot mai tare ca înțelegeam tot ce zice. cu moașa vorbeam în engleza ca numai de conjugat verbele în olandeza nu-mi ardea. da înțelegeam ce vorbește la tel. nu-i loc nici în hoofdorp. a sunat la beverwijk. nu-i loc. panica! a sunat la cineva mai mare in rang la beverwijk. se face un loc. sa merg acolo.

încă 40 de minute cu mașina pana la spital. cât mai durează pana scap de durere? cel putin o ora. la spital, instalata într-un pat temporar. vine nieke, moașa de acolo. control. dilatata tot de 3 cm. dezamagire maxima pentru mine... atâta timp și suferință și nici un progres? cât mai durează pana nu ma mai doare? jumatate de ora monitorizam mama si copilul apoi mergem sus sa facem epidurala si aia mai dureaza o ora. o ora jumătate deci. nieke se duce si se intoarce cand sunt actele de spital gata. a venit dupa alta jumătate de ora. m-a ancorat la nește chestii si a dat drumul la cronometru? cât? o ora jumate...

nu mai știu. tremuram, sfârșitul se tot îndepărta ca orizontul... nu vroiam decat sa dorm. la ora cutare ma asteapta sus la epidurala. nieke pleaca și vine atunci. cand a venit eu vroiam la toaleta. mi-au pus cateter. alta neplacere. nici nu mai vorbeam. m-au dus sus, verificat, 7 cm dilatata. [ii mai facem sau nu? ca aproape ca nu mai e nevoie. se foloseste de ea mai vreo doua ore. da. ii facem.] iar cuplat și decuplat și pregatit și în sfârșit mi-au facut. totul cu pauze de contracții. si au inceput contractiile de împins. da sa nu împing ca dilatatia nu-i terminata. da parca puteam sa nu? foarte greu. si m-au dus jos iar, în camera dedicata mie. iar decuplat/cuplat. dar cu epidurala. a taiat epidurala 70% din durere.
- nieke stai cu mine?
- plec jumatate de ora.
- da-mi vine sa imping.
- nu impinge ca nu esti dilatata suficient.
- da verifica.

a verificat si eram la 10 cm. in sfarsit. a oprit epidurala. o sa ma doara? da, dar altfel. n-a mai plecat nieke. si andrei a stat cu mine și a fost strâns de mana. și da-i si lupta inca o ora. cu tremurat necontrolat si urlete.

la 14:47 s-a născut olga. 3.5 kg. nu puteam s-o țin în brațe de obosita ce eram. am stat o ora cu ea pe mine. a papat. apoi au masurat-o și îmbrăcat-o și pus-o separat în patut ca eu sa ma odihnesc. da n-am dormit. ca ma uitam dupa peaches. peaches a mea. si peaches a început sa se gheruiască pe fața. și de atunci se gheruieste. o țin cu șosețele pe mâini, ca n-am gasit manușele. într-o noapte am înfășat-o strans în niște scutece si o esarfa de-a mea sa nu se mai gheruiască. din spital am plecat la 21:00 si la 22:00 eram acasa. însă asistenta de lehuzie venea a doua zi, împreună cu moașa.

am fost pe cont propriu în prima noapte, cu un manual de utilizare pentru peaches - prima noapte cu copilul tau. sa avem grija sa nu se raceasca. temperatura trebuie sa fie intre 36.5ºC si 37.5ºC. i-am schimbat scutecele si am stat cam mult cu activitatea si am luat si niste apa calduta sa curatam ce era mai uscat. a durat cam mult si peaches a tipat tare. i-am luat temperatura si probabil prost.. 35.7ºC. panica ca i-am facut rau din prima noapte. am ținut-o la caldurica și am mai verificat-o odata peste o ora. în limitele acceptabile. și a trecut prima noapte. a dormit putin în pătuțul ei, am hranit-o, am schimbat-o peste noapte, am luat-o in pat la noi ca urla, am dormit putin si cu grija sa n-o strivim sau sufocam. a doua zi au venit ajutoarele profesioniste si de atunci invatam trucuri. in primul rand cum se schimba scutecul profesional si se consuma un scutec si un șervețel pe schimbare versus de trei + jumate de pachet de șervețele. si cum sa nu ne aplecam de spate când o schimbam. si cum s-o hranesc si cum sa înțeleg ce vrea de la mine și cum sa-i facem baie.

azi s-a terminat. a fost ultima vizita de la moașe și ultima vizita de la asistenta de lehuzie. totul merge bine. eu ma vindec bine. peaches n-a scazut mai mult de 7% in greutate in primele 3-4 zile si a inceput sa ia in greutate. a fost galbena tot in limitele normale și își revine acum. temperatura ei e stabila si nu mai are nevoie de caciulitza. era enervanta caciulitza. ii sarea intr-una din cap. pe fata se gheruiește si tot trebuie sa-i pilesc ghetuțele. și-s foarte moi și se dau peste cap în loc sa se pileasca. peste noapte eu o hranesc si andrei o schimba. nu mai urla la schimbat. o chestie nebuna este ca nu doarme la ea in patut. nu vrea sa fie singura. o chestie buna este ca nu trebuie sa ne punem ceasurile sa o furajam. ne trezeste singura. intr-o noapte e mai bine ca prindem un ritm, in alta ea schimba ritmul. asnoapte a fost bine. am dormit 2+2+1+0.5 ore.

andrei incepe munca de joi, sis si tata pleaca duminica.

avem deja cateva nume de alint pentru peaches: puricel, moppie, buffie, găinuța mea. ca daca o tin in brate incepe sa ma caute de lapte si da din cap ca o găina. și face niște fetze... ne e foarte draga.