alex și laura în vizita

de vineri avem vizitatori. joi la munca m-am dat peste cap sa termin treaba ca șeful m-a amenințat ca nu-mi da liber dacă ii încurc scenariu. eh. m-a întrebat numai dacă se bate cap în cap cu planificarea. eu m-am simțit ca trebuie sa ma țin de planificare. cu toata munca, am terminat cu o ora mai repede. la patru seara trimiteam mailul pentru redactorii care trebuiau sa testeze vineri. și cu toate ca am avut mult de munca am rezolvat doua probleme de analiza de load pe servere care au venit în direcția mea. cu o zi înainte colegul b descoperise ca serverul cutare se comporta dubios de 4 zile și a pus o întrebare generala panicata ca ce se întâmplă la care n-a răspuns nimeni cu soluția numai cu noi întrebări. joi dimineață am aruncat un ochi și un ps avx și am descoperit deîndată ce se întâmpla. dar nu aveam timp sa rezolv eu. și i-am dat mail la managerul de proiect cu ce procese o ia razna și sa pună pe cineva sa rezolve.

pe la doua la amiaza șeful îmi trimite mail ca stie ca am mult de munca si daca vreu sa ma uit de ce unul din serverele de baze de date are deodata mai mult trafic? da de când? de miercurea trecuta. de cand colegul b a facut un deployment gras. i-am explicat colegului b ce trebuie sa faca si i-am aruncat mitza in curte. eu am scapat de treaba suplimentara in 10 minute. pheeeew...

joi seara am făcut un maraton de cumpărat saltele pentru pătârlan dar n-am reușit. nu ni le dădeau pe loc. ce oameni! durează și astea doua săptămâni. și era urgent ca veneau oaspeții a doua zi. am cumparat o saltea de cort pe care dormim noi acum. tarziu in noapte am facut mancare.

ieri am fost destul de iritata. dupa ce eu am facut tot posibilul sa termin la timp și sa ma țin de planificare, cei care trebuiau sa testeze nici macar nu s-au uitat pe proiect. n-am gasit nici un ticket, nici un mail si m-am uitat in loguri inainte sa scriu un mail de ala incriminator sefului meu. nici o linie în error logs, iar in access logs erau numai 10, ca s-a uitat cineva pe design odata. șeful. și am scris mailul șefului si le-am scris și lor care trebuiau sa testeze cu avertizare ca plec îndată în concediu. ieri era a doua zi de testare din cele 3 și nici o mișcare. azi au mișcat.



în weekend a fost koninginendag și am fost in grup de șase în amsterdam și am facut baie de mulțime. nu am purtat portocaliu. verde și albastru. eram trei cupluri. color-coordinated. un cuplu verde-albastru, unul gri si unul portocaliu. mi-e mi-a plăcut îngrămădeala. îmi place sa fiu in mulțime, mai ales ca mulțimea erea bine-dispusă. am luat o vază.



duminica a fost mai aventuros. am mers cu bicicletele, tot în grup de șase, pana la mare și apoi pana la niște câmpuri cu flori. am plecat la 11 dimineață si ne-am intors dupa 16:00. am facut o cină, ne-am uitat la un film - 12 angry men - si ne-am grăbit sa ducem bicicletele. la 11 noaptea. și am avut un fel de accident cu o mașină, eu. am căzut spectaculos cu bicicleta. mașina nici nu m-a atins. dar nu ne puteam hotărâ care sa treacă primul, eu, mașina, eu, mașina, eu, mașina. m-am dezechilibrat. am cazut spectaculos dar n-am pățit nimic. niste zgârieturi pe palme și doua vanatai pe picior. n-am dat cu fața de asfalt, n-am dat cu genunchii, nu mi-am spart telefonul sau ochelarii. m-am ridicat, scuturat si pe cai. ca la 12 noaptea se transforma caleașca în dovleac. trebuia sa ducem bicicletele pana la 12 noaptea.



la biciclete am descoperit ca mi-am pierdut actele. panică! mi-au sarit din buzunar la locul faptei. accidentului. am presupus. panică că era mare deranj sa le fac din nou. deranj si bani. panică. cu maxima viteză m-am întors la locul faptei. și erau acolo! în mijlocul drumului, husa draguță cu fructe in care aveam eu cele mai importante carduri. numai jumătate! și cealaltă jumătate mai încolo. am gasit tot, pana și banii care ii aveam. noroc chior :)
am avut noroc si cu ziua reginei ca orașul era plin de mizerii si o mizerie in plus n-a atras atenția. și că era noaptea, și că a fost în mijlocul drumului pe unde toata lumea trece în viteză.

felicitarea

ieri am gasit in posta un plic mic, patrat, cu un scris familiar. citeam partea cu adresa noastra. foarte familiar scrisul. astept un pachet de la sis, da e pachet. m-am gandit, tata? da nu stie adresa noastra. n-am imprastiat-o ca vroiam sa trimit o felicitare cu apartamenul sau complexul. am cateva. si am citit si de la cine: ivona. si am chiuit in lift. si m-am gandit la poeziile ei din liceu. din clasa a XII-a. si in casa m-am tot gandit, intai la poezii, ca erau faine. oare mai is salvate undeva? apoi la colegii din liceu. si am vrut asa de tare sa ma uit prin pozele din liceu si sa-mi aduc aminte cum ii chema pe fiecare si care era ideea mea despre ei. si bineinteles vreau sa stiu ce fac acuma... am acasa la radauti la bloc album cu poze, cu doua poze de la sfarsitul liceului. la vara ar fi bine sa-mi iau fotografii. un kil, doua... dar trebuie sa le impart cu sis si sa-i lasam si lui tata.

ivona e prietena mea din liceu. am pierdut legatura in primul an de facultate. ea s-a casatorit si are acuma fetita. si ne-am gasit iar pe facebook. si cealalta prietena a mea din liceu, miki, e si ea casatorita si are copil dar nu am nici o cale de comunicatie deschisa. odata pe an ma apuca sa o google. tot ce-am gasit a fost fisa ei de la facultate. ivona e in uk, miki e sau in uk sau in irlanda.

prietenele mele din liceu. bazate. foarte bune la invatatura. ivona a terminat a doua din liceu. prima a fost grigore nicoleta. cu miki am fost colega din generala. in clasele cinci-opt ne vizitam una pe alta sa desenam impreuna si sa pictam. aveam un caiet comun de desen. ce fain era... pe o pagina desena ea, pe una eu. caieul ala valoreaza greutatea lui in aur pentru mine. nu stiu daca mai exista. a stat la mine o perioada si apoi la ea. si dupa liceu am pierdut legatura. cu miki aveam relatie de creatie. cu ivona de discutii. ne plimbam ore prin oras si discutam despre viata si afaceri de inima si ne uitam la MTV la ea acasa.

cand ma uit inapoi, nu-mi vine sa cred ce norocoasa sunt ca am avut asha prieteni. si cu timiditatea mea si cu tinutul pentru sine, e noroc chior.

sander a plecat

azi. si eu am fost trista. inca un sef bun care dispare din peisaj. n-am fost prietena cu sander da asta nu m-a facut sa-l apreciez mai putin profesional. am discutat odata demult cand am fost intr-o vizita de lucru. despre prieteni. si atunci a zis ca el are un prieten. bazat. un prieten bazat. si mai tarziu mi-a spus un alt fost coleg la IDG ca aici nu se incheie prietenii ca oamenii nu-s interesati sa-si faca prieteni.

a inceput pe la 3:00 sa-si faca cutia. si eu m-am uitat. m-am mutat pe un scaun langa biroul lui si l-am urmarit cu mare interes, cum am urmarit-o pe sis cand pleca in finlanda, cum l-am urmarit pe cipac cand s-a mutat la alt etaj. apoi a facut turul firmei. apoi a fost la tehnic unde l-am urmarit, apoi iar in birou si a spus pa si a plecat. am fost tare trista. mi-am adus aminte de plecarea mea de la gameloft care s-a lasat cu plans. din partea mea. m-am ascuns si-am plans. de tristete. si am avut dreptate sa plang. ca de cand am plecat si am parasit o mana de prieteni, n-am mai facut unii noi. si m-a umflat plansul iar dar am baut neste apa si l-am inghitit. ca nu vreau sa fiu femeia slaba din biroul cu barbati.